CONSTITUTIA REPUBLICII POPULARE ROMANE

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT ÃŽN: MONITORUL OFICIAL nr. 87 bis din 13 aprilie 1948

NOTA:

Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman în Republica Populara Romana, promulgatã prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 şi publicatã în "Monitorul Oficial" nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, Constituţia din 1923, repusã parţial în vigoare în septembrie 1944 şi modificatã prin acte ulterioare, a fost expres abrogatã, Adunarea Deputaţilor stabilind ca urmeazã a fi aleasã, la o data ce o va hotãrî ulterior, o Adunare Constituantã care va hotãrî asupra noii Constituţii a Republicii Populare Romane.
Adunarea Deputaţilor, aleasã în noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 şi a Legii nr. 560/1946, hotãrãşte, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunãrii Deputaţilor, reglementarea convocãrii Marii Adunãri Naţionale şi trecerea puterii legislative asupra Guvernului, promulgatã prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 şi publicatã în "Monitorul Oficial" nr. 46 din 25 februarie 1948, sa se autodizolve pe data publicãrii legii. Prin acelaşi act normativ se stabilesc alegerile pentru Marea Adunare Nationala la 28 martie 1948, desfãşurate pe baza Legii nr. 560/1946, se convoacã Marea Adunare Nationala la 6 aprilie 1948 şi se stabileşte ca aceasta va elabora Constituţia Republicii Populare Romane şi apoi va exercita atribuţiile Adunãrii Legislative Ordinare.
În şedinţa din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Nationala voteazã Constituţia Republicii Populare Romane (Legea nr. 114/1948), cu unanimitate de 401 voturi.
Constituţia a fost promulgatã prin Decretul nr. 729 din 13 aprilie 1948 al Prezidiumului Provizoriu al Republicii Populare Romane, semnat de Preşedintele Prezidiumului Provizoriu, C. I. Parhon, şi de Secretarul Prezidiumului Provizoriu, G. C. Stere, contrasemnat de Preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza, şi de ministrul justiţiei, Avram Bunaciu. Ea a fost publicatã în "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948 şi a intrat în vigoare la aceeaşi data.
Constituţia Republicii Populare Romane era compusa din 105 articole, grupate în 10 titluri.
Constituţia din 1948 a fost amendata prin Legea nr. 3/1952 privitoare la modificarea art. 61 din Constituţia Republicii Populare Romane, publicatã în "Buletinul Oficial" nr. 16 din 29 martie 1952.
Constituţia Republicii Populare Romane din 1948 a fost abrogatã implicit la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea în vigoare a Constituţiei din 1952.
Textul Constituţiei din 1948 este reprodus dupã "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948.

TITLUL I
Republica Populara Romana

ART. 1
Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent ÅŸi suveran.
ART. 2
Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, în frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii şi imperialismului.
ART. 3
În Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor şi aparţine poporului.
Poporul îşi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct şi secret.
ART. 4
Reprezentanţii poporului în toate organele puterii de Stat sunt rãspunzãtori în fata poporului şi pot fi revocaţi prin vointa alegãtorilor, în condiţiile stabilite de lege.

TITLUL II
Structura social-economicã

ART. 5
În Republica Populara Romana, mijloacele de producţie aparţin sau Statului, ca bunuri ale întregului popor, sau organizaţiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.
ART. 6
Bogãţiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, pãdurile, apele, izvoarele de energie naturala, cãile de comunicaţie ferate, rutiere, pe apa şi în aer, posta, telegraful, telefonul şi radio-ul aparţin Statului, ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalitãţile de trecere în proprietatea Statului, a bunurilor enumerate în alineatul precedent, care, la data intrãrii în vigoare a prezentei Constituţii, se aflau în mâini particulare.
ART. 7
Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materialã a propasirii economice şi a independentei naţionale a Republicii Populare Romane.
Apãrarea şi dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o îndatorire a fiecãrui cetãţean.
ART. 8
Proprietatea particularã şi dreptul de moştenire sunt recunoscute şi garantate prin lege.
Proprietatea particularã, agonisita prin munca şi economisire, se bucura de o protecţie specialã.
ART. 9
Pãmântul aparţine celor ce-l muncesc.
Statul protejeaza proprietatea de munca taraneasca. Statul încurajeazã şi sprijinã cooperatia sãteascã.
Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea întreprinderi agricole, proprietatea statului.
ART. 10
Pot fi fãcute exproprieri pentru cauza de utilitate publica pe baza unei legi şi cu o dreapta despãgubire stabilitã de justiţie.
ART. 11
Când interesul general cere, mijloacele de producţie, bãncile şi societãţile de asigurare, care sunt proprietate particularã a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adicã bun al poporului, în condiţiunile prevãzute de lege.
ART. 12
Munca este factorul de baza al vieţii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecãrui cetãţean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara impotriva exploatãrii şi a ridica nivelul lor de trai.
ART. 13
Statul acorda protecţie iniţiativei particulare puse în slujba intereselor generale.
ART. 14
Comerţul intern şi extern este reglementat şi controlat de stat şi se exercita de întreprinderi comerciale de stat, particulare şi cooperative.

ART. 15
Statul indrumeaza şi planifica economia nationala în vederea dezvoltãrii puterii economice a tarii, asigurãrii bunei stãri a poporului şi garantarii independentei naţionale.

TITLUL III
Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetãţenilor

ART. 16
Toţi cetãţenii Republicii Populare Romane, fãrã deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sunt egali în fata legii.
ART. 17
Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de naţionalitate se pedepseşte de lege.
ART. 18
Toţi cetãţenii, fãrã deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistraţii şi functionarii publici, au dreptul sa aleagã şi sa fie aleşi în toate organele Statului.
Dreptul de a alege îl au toţi cetãţenii care au împlinit varsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleşi, cei care au împlinit varsta de 23 ani.
Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile şi politice şi nedemne, declarate ca atare de organele în drept, conform legii.
ART. 19
Cetãţenii au drept la munca. Statul asigura treptat acest drept prin organizarea şi dezvoltarea planificata a economiei naţionale.
ART. 20
Cetãţenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de munca, prin concedii plãtite, în conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport şi aşezãminte special amenajate.
ART. 21
Femeia are drepturi egale cu bãrbatul în toate domeniile vieţii de Stat, economic, social, cultural politic şi de drept privat.
La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu bãrbatul.
ART. 22
În Republica Populara Romana, toţi cetãţenii au drept la învãţãtura.
Statul asigura îndeplinirea acestui drept prin organizarea şi dezvoltarea învãţãmântului primar obligatoriu şi gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor şi studenţilor meritosi şi prin organizarea şi dezvoltarea învãţãmântului profesional şi tehnic.
ART. 23
Statul încurajeazã şi sprijinã dezvoltarea ştiinţei şi a artei şi organizeazã institute de cercetãri, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare.
ART. 24
În Republica Populara Romana se asigura nationalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne şi organizarea învãţãmântului de toate gradele în limba maternã. Administraţia şi justiţia, în circumscripţiile locuite şi de populaţii de alta naţionalitate decât cea romana, vor folosi oral şi scris şi limba naţionalitãţii respective şi vor face numiri de funcţionari din sanul naţionalitãţii respective sau din alta naţionalitate, care cunosc limba populaţiei locale.
Predarea limbii şi literaturii romane este obligatorie în şcolile de orice grad.
ART. 25
Statul poarta grija de sãnãtatea publica prin înfiinţarea şi dezvoltarea de servicii sanitare şi prin încurajarea şi sprijinirea educaţiei fizice.
Statul asigura ocrotire socialã şi asistenta medicalã pentru boala, accidente şi invaliditate, rezultate din munca, în timpul muncii sau în serviciul de apãrare a patriei, precum şi pentru batranete, atât salariaţilor sãi cat şi acelora ai întreprinderilor particulare, a cãror contribuţie şi drepturi se fixeazã prin lege.
ART. 26
Cãsãtoria şi familia se bucura de protecţia Statului.
Mama, precum şi copiii pana la varsta de 18 ani, se bucura de protecţie deosebita, stabilitã prin lege.
Pãrinţii au aceleaşi îndatoriri fata de copiii nãscuţi în afarã cãsãtoriei, ca şi pentru cei nãscuţi în cãsãtorie.
Sunt valabile numai actele de stare civilã, încheiate de organele Statului.
ART. 27
Libertatea conştiinţei şi libertatea religioasã sunt garantate de Stat.
Cultele religioase sunt libere sa se organizeze şi pot funcţiona liber dacã ritualul şi practica lor nu sunt contrarii Constituţiei, securitãţii publice sau bunelor moravuri.
Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasã nu poate deschide sau întreţine instituţii de învãţãmânt general, ci numai şcoli speciale pentru pregãtirea personalului cultului sub controlul Statului.
Biserica ortodoxa-romana este autocefala şi unitarã în organizarea sa.
Modul de organizare şi funcţionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege.
ART. 28
Libertatea individualã a cetãţenilor este garantatã.
Nimeni nu poate fi arestat şi deţinut mai mult de 48 ore, fãrã un mandat al parchetului, al organelor de instrucţie, stabilite de lege, sau autorizarea instanţelor judecãtoreşti, conform prevederilor legii.
ART. 29
Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra în domiciliul sau resedinta cetãţenilor fãrã învoirea acestora, decât în prezenta lor şi în baza unui ordin scris al autoritãţii competente sau în caz de flagrant delict.
ART. 30
Nimeni nu poate fi condamnat şi ţinut a executa o pedeapsa decât în baza hotãrârii judecãtoreşti, pronunţate în conformitate cu legea.
ART. 31
Libertatea presei, a cuvantului, a întrunirilor, mitingurilor, cortegiilor şi manifestatiilor este garantatã.
Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tipãrire, hârtia şi locurile de întrunire sunt puse la dispoziţia celor ce muncesc.

ART. 32
Cetãţenii au dreptul de a se asocia şi organiza, dacã scopul urmãrit nu este îndreptat în contra ordinei democratice stabilitã prin Constituţie.
Orice asociaţie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisã şi pedepsita de lege.
ART. 33
Secretul corespondentei este garantat. Numai în caz de instrucţie penalã, sub stare de asediu, sau în caz de mobilizare, corespondenta poate fi controlatã.
ART. 34
Orice cetãţean are dreptul de petiţionare, precum şi dreptul de a cere organelor prevãzute de legi trimiterea în judecata a oricãrui funcţionar public, pentru infracţiunile sãvârşite în timpul exercitãrii serviciului.
ART. 35
Republica Populara Romana acorda drept de refugiu tuturor strãinilor urmãriţi pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare nationala, pentru activitate ştiinţificã sau culturalã.
ART. 36
Apãrarea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetãţenilor.
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetãţenii, în conformitate cu legea.
Trãdarea de patrie, - cãlcarea jurãmântului, trecerea în slujba duşmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crima cea mai grava fata de popor şi se pedepseşte cu toatã asprimea legii.

TITLUL IV
Organul suprem al puterii de Stat

ART. 37
Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 38
Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane.
ART. 39
Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane are în competinţa sa directa:
1) Alegerea Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane;
2) Formarea Guvernului R. P. R.;
3) Modificarea Constituţiei;
4) Stabilirea numãrului, atributiunilor şi denumirii ministerelor şi desfiinţarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;
5) Votarea bugetului Statului, a încheierii exerciţiilor bugetare, fixarea impozitelor şi a modului lor de percepere;
6) Chestiunile rãzboiului şi ale pãcii;
7) Sa decidã consultarea poporului prin referendum;
8) Acordarea amnistiei.
ART. 40
Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege din sanul sau Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane.
Prezidiul se alege cu jumãtate plus unul din numãrul total al deputaţilor.
ART. 41
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane se compune dintr-un preşedinte, trei vice-presedinti, un secretar şi din 14 membri aleşi direct de Marea Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 42
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale al R. P. R., în totalitatea lui, sau oricare din membrii sãi, sunt revocabili oricând de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane cu majoritatea prevãzutã de art. 40.
ART. 43
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane este rãspunzãtor de intreaga sa activitate fata de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane.
ART. 44
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane are urmãtoarele atributiuni:
1. Convoacã Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane în sesiuni ordinare şi extraordinare;
2. Emite decrete;
3. Interpreteazã legile votate de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane;
4. Exercita dreptul de graţiere şi comuta pedepsele;
5. Conferã decoratiile şi medaliile Republicii Populare Romane;
6. Reprezintã Republica Populara Romana în relaţiile internaţionale;
7. Acrediteazã şi recheamã, la propunerea guvernului, pe reprezentanţii diplomatici ai Republicii Populare Romane;
8. Primeşte scrisorile de acreditare şi rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai Statelor strãine, acreditaţi pe lângã ei;
9. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane, numeşte şi revoca pe miniştri, la propunerea Preşedintelui Consiliului de Miniştri;
10. StabileÅŸte gradele militare, rangurile diplomatice ÅŸi titlurile onorifice, la propunerea guvernului;
11. Face numiri şi confirmãri în funcţiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;
12. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane, la propunerea guvernului, declara starea de rãzboi şi mobilizarea parţialã sau generalã, în caz de agresiune impotriva Republicii Populare Romane, sau impotriva unui alt Stat, fata de care are obligaţii de apãrare mutuala ce decurg din tratatele internaţionale;
13. Ratifica sau denunta tratatele internaţionale, la propunerea guvernului;
14. Rezolva orice chestiune cu care este însãrcinat de cãtre Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane şi exercita orice atribuţie ce i se da prin lege.
ART. 45
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane ia hotãrîri valabile cu majoritatea simpla a membrilor sãi.
Decretele vor fi semnate de cãtre preşedintele şi secretarul Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a R. P. R.
În caz de împiedicare a acestora, preşedintele va fi înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnaţi de Prezidiu, din sanul sau.
ART. 46
Dupã expirarea mandatului Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., sau în caz de dizolvare înainte de termen, Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a R. P. R. îşi continua funcţiunile sale pana la alegerea noului Prezidiu.

ART. 47
Marea Adunare Nationala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentanţii poporului (deputaţi), aleşi potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electoralã.
ART. 48
Sesiunile ordinare ale Marii Adunãri Naţionale a R. P. R. au loc cel puţin de doua ori pe an şi dureazã pana la terminarea lucrãrilor.
Convocarea Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., se face prin decret, de cãtre Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a R. P. R.
ART. 49
Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate fi convocatã în sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel puţin a unei treimi din numãrul deputaţilor.
ART. 50
Dupã validarea deputaţilor, Marea Adunare Nationala a R. P. R. îşi alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un preşedinte, 3 vice-presedinti şi secretari. Biroul Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunãri Naţionale a R. P. R.
Dezbaterile Marii Adunãri Naţionale a R. P. R. vor fi prezidate de preşedinte, sau de unul din vicepreşedinţii biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 51
Marea Adunare Nationala a R. P. R. lucreazã valabil cu jumãtate plus unul din numãrul total al deputaţilor şi ia hotãrîri valabile cu majoritatea simpla a deputaţilor prezenţi, afarã de cazul când Constituţia sau regulamentul prevede un alt numãr.
ART. 52
Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de mâini sau aclamatii, dupã cum va hotãrî Marea Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 53
Marea Adunare Nationala a R. P. R. valideazã alegerea deputaţilor. Votul deputaţilor este valabil şi înainte de validare.
ART. 54
Deputaţii validati depun în fata Marii Adunãri Naţionale a R. P. R. urmãtorul jurãmânt:
"Jur ca voi servi poporul şi Republica Populara Romana cu tot devotamentul şi puterea mea de munca, ca voi pãzi şi respecta Constituţia şi legile tarii;
Ca voi pãstra secretele de Stat şi voi apara interesele poporului şi ale Statului, libertãţile democratice şi independenta patriei".
Acelaşi jurãmânt va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a R. P. R. şi de cãtre membrii guvernului la intrarea în funcţie.
ART. 55
Initiativa legislativã aparţine guvernului. De asemenea, deputaţii, în numãr de cel puţin o cincime din numãrul total, pot lua initiativa oricãrei legi.
ART. 56
Dupã votarea legilor de cãtre Marea Adunare Nationala a R. P. R., ele se semneazã de cãtre preşedintele şi secretarul Prezidiului şi se publica în Monitorul Oficial. Legea intra în vigoare la termenul arãtat în cuprinsul ei sau a treia zi dupã publicarea în Monitorul Oficial.
ART. 57
Şedinţele Marii Adunãri Naţionale a R. P. R. sunt publice, afarã de cazul când Marea Adunare Nationala a R. P. R. decide şedinţa secreta.
ART. 58
Marea Adunare Nationala a R. P. R. are dreptul a face anchete şi cercetãri în orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul sau.
Toate autoritãţile şi organele de Stat, precum şi persoanele particulare, sunt obligate a da orice informaţii şi a pune la dispoziţie orice acte cerute de cãtre comisiile de ancheta.
ART. 59
Nici un deputat nu poate fi reţinut, arestat sau urmãrit, fãrã autorizarea Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., în timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., între sesiuni, pentru orice fapte penale, afarã de cazurile de flagrant delict, când se va cere de îndatã aprobarea Marii Adunãri Naţionale a R. P. R. sau a Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a R.P.R.
ART. 60
Marea Adunare Nationala a R. P. R. se considera dizolvatã la expirarea mandatului pentru care a fost aleasã. Marea Adunare Nationala a R. P. R. se poate dizolva singura înainte de aceasta data.
ART. 61
În caz de rãzboi sau în alte împrejurãri excepţionale, Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate sa-şi prelungeascã mandatul pentru timpul cat va dura starea exceptionala*).

-------
*) Marea Adunare Nationala îşi poate prelungi mandatul cu încã şase luni, când interesele economiei naţionale o cer.

ART. 62
În cazul când rãzboiul ar izbucni sau o alta împrejurare exceptionala s-ar produce în timpul cat Marea Adunare Nationala a R. P. R. este dizolvatã, Prezidiul Marii Adunãri Naţionale dizolvate o va convoca din nou şi Marea Adunare Nationala a R. P. R., astfel convocatã, îşi poate prelungi mandatul, conform art. 61.
ART. 63
Cel mai târziu în 3 luni de la dizolvarea Marii Adunãri Naţionale a R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 64
Deputaţii primesc o indemnizaţie ce se fixeazã de Marea Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 65
Orice deputat are dreptul a pune întrebãri sau a interpela guvernul sau pe miniştri în parte. Primul ministru sau ministrul întrebat şi interpelat este obligat a rãspunde, în aceeaşi şedinţa sau în alta şedinţa, ce se va fixa de cãtre Marea Adunare Nationala a R. P. R.

TITLUL V
Organele administraţiei de Stat: Consiliul de Miniştri şi ministerele

ART. 66
Organul suprem executiv ÅŸi administrativ al R. P. R. este guvernul.
Guvernul se compune din: Preşedintele Consiliului de Miniştri (Primul ministru), din unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi din miniştri, care împreunã alcãtuiesc Consiliul de Miniştri.
ART. 67
Ministerele şi atribuţiile lor se stabilesc de Marea Adunare Nationala a
R. P. R., conform art. 39, al. 4.
ART. 68
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., poate numi, la propunerea Consiliului de Miniştri, miniştri adjuncţi la orice ministere.
ART. 69
Guvernul este responsabil de activitatea sa şi da seama de ea în fata Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., iar în intervalul dintre sesiuni, în fata Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a R. P. R.
ART. 70
Membrii guvernului depun jurãmântul în fata Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a R. P. R.
ART. 71
Miniştrii vor fi desemnaţi dintre deputaţi sau dintre persoane nefacand parte din Marea Adunare Nationala a R. P. R. Miniştrii care nu fac parte din Marea Adunare Nationala a R. P. R. pot participa la orice deliberare a Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., dar fãrã drept de vot.
ART. 72
Guvernul are în sarcina sa conducerea administrativã a Statului.
El coordoneazã şi da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza şi planifica economia nationala, realizeazã bugetul Statului, asigura ordinea publica şi securitatea Statului.
Guvernul conduce politica generalã a Statului în domeniul relaţiilor internaţionale.
El organizeazã şi înzestreazã forţele armate.
Pentru anumite domenii de activitate, guvernul poate organiza ÅŸi conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de MiniÅŸtri.
Consiliul de Miniştri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constituţia sau cu legile.
Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a R. P. R. poate anula deciziile Consiliului de Miniştri, neconforme cu Constituţia sau cu legile.
Deciziunile Consiliului de Miniştri sunt obligatorii pe întreg teritoriul
R. P. R.
ART. 73
Miniştrii sunt rãspunzãtori de faptele lor penale sãvârşite în exerciţiul funcţiunii.
O lege specialã va statornici modul de urmãrire şi judecare a ministrilor.
ART. 74
Miniştrii conduc departamentele respective pe baza directivelor generale, date de Consiliul de Miniştri. Ei dau, în conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toţi cetãţenii.

TITLUL VI
Organele locale ale puterii de Stat

ART. 75
Teritoriul Republicii Populare Romane se împarte din punct de vedere administrativ, în: comune, plasi, judeţe şi regiuni.
Prin lege se pot aduce modificãri acestor împãrţiri.
ART. 76
Organele locale ale puterii de Stat sunt consiliile populare locale.
ART. 77
Consiliile populare locale sunt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal ÅŸi secret.
ART. 78
Consiliile populare locale indrumeaza şi conduc activitatea economicã, socialã şi culturalã localã, potrivit legilor şi dispoziţiunilor organelor administrative superioare.
Ele elaboreazã şi executa planul economic şi bugetul local, ţinând seama de planul general naţional şi de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor şi întreprinderilor locale, de pãstrarea ordinii publice, de apãrarea drepturilor locuitorilor, de respectul şi aplicarea legilor, precum şi de luarea mãsurilor necesare bunului mers al gospodãriei locale.
ART. 79
În executarea atribuţiilor lor, consiliile populare se sprijinã pe initiativa şi larga participare a maselor populare.
ART. 80
Consiliile populare locale fac dãri de seama în fata poporului.
ART. 81
Consiliile populare locale se întrunesc în sesiuni ordinare şi extraordinare de lucru.
ART. 82
Organele de direcţie şi execuţie ale consiliilor populare locale sunt comitetele executive.
Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective şi se alcãtuiesc şi funcţioneazã în modul stabilit prin lege.
ART. 83
Comitetele executive sunt rãspunzãtoare în fata consiliilor populare locale respective.
ART. 84
Consiliile populare şi comitetele executive locale îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile şi sunt subordonate consiliilor populare şi comitetelor executive superioare, precum şi organelor administrative centrale de Stat.
ART. 85
Se pot infiinta secţiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate în activitatea lor de orice fel consiliilor populare şi comitetelor executive, pe lângã care funcţioneazã, iar în ce priveşte îndrumarea tehnica de specialitate, secţiunilor corespunzãtoare de pe lângã consiliile populare superioare, precum şi organelor administrative centrale de Stat competente.

TITLUL VII
Organele judecãtoreşti şi parchetul

ART. 86
Instanţele judecãtoreşti sunt: Curtea Suprema, una pentru intreaga ţara, Curţile, tribunalele şi judecãtoriile populare.
ART. 87
Se pot infiinta prin lege, instanţe speciale pentru anumite ramuri de activitate.
ART. 88
La toate instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, judecarea are loc cu asesori populari, afarã de cazurile când legea dispune altfel.
ART. 89
Primul preşedinte, preşedinţii şi membrii Curţii Supreme sunt numiţi de Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., la propunerea guvernului.
ART. 90
Curtea Suprema supravegheazã activitatea judiciarã a instanţelor şi organelor judiciare, în condiţiile legii.
ART. 91
La toate instanţele de judecata dezbaterile sunt publice, afarã de cazurile şi condiţiunile prevãzute de lege.
ART. 92
Dreptul de apãrare în fata tuturor instanţelor este garantat.
ART. 93
Judecãtorii de orice grad se supun în exercitarea atribuţiilor lor numai legii şi aplica legile egal fata de toţi cetãţenii.
ART. 94
O lege va determina organizarea şi modul de funcţionare a instanţelor judecãtoreşti, precum şi modul de numire şi îndepãrtare a judecãtorilor de orice grad.
ART. 95
În Republica Populara Romana, parchetul supravegheazã respectarea legilor penale, atât de cãtre functionarii publici cat şi de cãtre ceilalţi cetãţeni.
ART. 96
Parchetul vegheazã îndeosebi la urmãrirea şi pedepsirea crimelor impotriva ordinei şi libertãţii democratice, a intereselor economice, a independentei naţionale şi a suveranitãţii Statului Roman.
ART. 97
Parchetul se compune dintr-un procuror general al Republicii Populare Romane şi mai mulţi procurori.
Prin lege se vor determina modul de organizare, atribuţiile şi funcţionarea parchetului.
ART. 98
Procurorul general al Republicii Populare Romane se numeşte de Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., la propunerea guvernului.

TITLUL VIII
Stema, Sigiliul, Drapelul ÅŸi Capitala

ART. 99
Stema Republicii Populare Romane, reprezintã muntii impaduriti, deasupra cãrora se ridica soarele. În mijloc se afla o sonda, iar în jurul stemei o coroana de spice de grâu.
ART. 100
Pe sigiliul Statului este reprezentatã stema tarii.
ART. 101
Drapelul Republicii Populare Romane se compune din culorile: albastru, galben ÅŸi roÅŸu, aÅŸezate vertical.
ÃŽn mijloc este asezata stema tarii.
ART. 102
Capitala Republicii Populare Romane este oraÅŸul BucureÅŸti.

TITLUL IX
Modificarea Constituţiei

ART. 103
Constituţia Republicii Populare Romane poate fi modificatã, în parte sau în total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunãri Naţionale a R. P. R.
ART. 104
Proiectul de lege asupra modificãrii Constituţiei se considera adoptat dacã a fost votat de doua treimi din numãrul total al membrilor Marii Adunãri Naţionale a R. P. R.

TITLUL X
Dispoziţiuni tranzitorii

ART. 105
Se vor revizui toate codicele şi legile existente spre a le pune de acord cu Constituţia.
De la data intrãrii în vigoare a Constituţiei, prin publicarea ei în Monitorul Oficial, se desfiinţeazã toate dispoziţiile din legi, decrete, regulamente şi orice alte dispoziţiuni contrare prevederilor Constituţiei.
Aceasta Constituţie s-a votat de Marea Adunare Nationala, în şedinţa de la 13 Aprilie 1948, şi s-a aprobat cu unanimitate de 401 voturi.
-------