ORDIN nr. 1.134 din 13 ianuarie 2006
pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale seviciilor de urgenta profesioniste
EMITENT: Â Â Â Â MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR Â
PUBLICAT ÃŽN: MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 19 ianuarie 2006
Data intrarii in vigoare: 19 Ianuarie 2006
     Având în vedere prevederile art. 28 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.490/2004 , şi ale art. 13 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.492/2004  privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenta profesioniste,
  în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/2003  privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 604/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
  ministrul administraţiei şi internelor emite urmãtorul ordin:
    ART. 1
  Se aproba Regulamentul privind planificarea, pregãtirea, organizarea, desfãşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenta profesioniste, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
    ART. 2
  Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi inspectoratele pentru situaţii de urgenta judeţene şi al municipiului Bucureşti vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
    ART. 3
  La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, prevederile Regulamentului nr. 950/1999  privind activitãţile de prevenire a incendiilor şi de intervenţie a pompierilor militari se abroga.
    ART. 4
  Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
                 p. Ministrul administraţiei şi internelor,
                             Alexandru Mircea,
                             secretar de stat
  Bucureşti, 13 ianuarie 2006.
  Nr. 1.134.
    ANEXA
                                 REGULAMENT
               privind planificarea, pregãtirea, organizarea,
    desfãşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor
                          de urgenta profesioniste
    CAP. I
  Dispoziţii generale
    ART. 1
  Activitatea de intervenţie, desfasurata de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, denumit în continuare Inspectorat General, şi structurile subordonate reprezintã o componenta principala a sistemului integrat de mãsuri tehnice şi organizatorice, planificate şi realizate potrivit legii, pentru rãspunsul oportun şi calificat în situaţii de urgenta.
    ART. 2
  Unitãţile subordonate Inspectoratului General sunt structuri de intervenţie abilitate în managementul situaţiilor de urgenta şi desfãşoarã activitãţi de intervenţie în localitãţi, la operatori economici, în instituţii publice, la persoane fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate din zona de competenta şi raioanele de intervenţie, potrivit prevederilor prezentului regulament.
    ART. 3
  La nivel naţional, activitatea de intervenţie este coordonata de Centrul Operational Naţional, care elaboreazã conceptia generalã privind planificarea, pregãtirea, organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de rãspuns şi procedurile specifice de intervenţie, pe tipuri de risc potenţial generatoare de situaţii de urgenta.
    ART. 4
  (1) La nivel teritorial unitãţile*1), prin centrele operationale, elaboreazã conceptia specifica privind planificarea, pregãtirea, organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de rãspuns în situaţii de urgenta, la localitãţi, obiective, instituţii publice, construcţii cu aglomerari de persoane şi operatori economici sursa de risc din zona de competenta.
---------
  *1) Prin unitãţi, în contextul prezentului regulament, în afarã cazurilor în care se nominalizeaza, se înţelege: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, inspectorat, grup de intervenţie şi unitatea specialã de intervenţie în situaţii de urgenta.
  (2) Conceptia specifica privind planificarea, pregãtirea, organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de rãspuns se elaboreazã pe baza conceptiei generale elaborate de Centrul Operational Naţional.
    ART. 5
  (1) În organizarea, desfãşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie, unitãţile şi subunitatile*2) aplica urmãtoarele principii de baza: al organizãrii teritorial-administrative, al deconcentrarii şi descentralizãrii responsabilitãţii, al corelãrii cerinţelor cu resursele, al cooperãrii, al legalitãţii şi solidaritãţii.
----------
  *2) Prin subunitate, în afarã cazurilor în care se nominalizeaza, se înţelege: detasament special, detasament, secţie, statie, pichet, garda de intervenţie, echipa de intervenţie.
  (2) În acest sens se au în vedere:
  a) prevenirea, în mãsura în care este posibil, şi limitarea efectelor situaţiilor de urgenta;
  b) prioritatea protecţiei şi salvãrii vieţii în situaţii de urgenta;
  c) respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului;
  d) asumarea responsabilitãţii gestionãrii situaţiilor de urgenta;
  e) cooperarea la nivel interjudetean, regional, naţional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;
  f) transparenta activitãţilor desfãşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenta, astfel încât acestea sa nu conducã la agravarea efectelor produse;
  g) continuitatea şi rãspunsul gradual în activitãţile de gestionare a situaţiilor de urgenta;
  h) operativitatea, conlucrarea activa şi subordonarea ierarhica şi operationala a structurilor de intervenţie specializate.
    ART. 6
  Activitãţile de pregãtire a intervenţiei desfãşurate de unitãţi se planifica şi se evalueaza, de regula, trimestrial şi ori de câte ori evoluţia situaţiei operative din zona de competenta o impune, dupã indicatori fizici şi de performanta, corespunzãtor normelor în vigoare. La nivelul subunitatilor activitatea de pregãtire a intervenţiei se realizeazã lunar şi ori de câte ori situaţia operativã o impune.
    ART. 7
  Pentru planificarea activitãţilor de pregãtire a interventiilor desfãşurate de unitãţi se tine seama de importanta instituţiilor publice şi a operatorilor economici, de capacitatea de rãspuns în situaţii de urgenta a acestora şi a localitãţilor, de evoluţia previzibila a situaţiei operative, precum şi de forţele şi mijloacele de intervenţie profesioniste şi voluntare avute la dispoziţie.
    ART. 8
  În conducerea activitãţilor şi acţiunilor de intervenţie se respecta atât ierarhizarea prevãzutã în statele de organizare şi în regulamentele de organizare şi funcţionare ale unitãţilor, cat şi ierarhizarea operativã precizatã în prezentul regulament.
    ART. 9
  (1) Inspectorii şefi/comandantii unitãţilor şi subunitatilor rãspund de aplicarea prevederilor prezentului regulament şi au obligaţia de a acţiona pentru identificarea, particularizarea şi aplicarea procedurilor specifice de intervenţie, pe tipuri de risc, precum şi pentru perfecţionarea formelor, metodelor şi tehnicilor specifice de intervenţie în vederea creşterii nivelului de performanta în gestionarea situaţiilor de urgenta.
  (2) Principiile pe care trebuie sa le respecte formele, metodele şi tehnicile de intervenţie sunt: principiul siguranţei individuale şi colective; principiul eficientei operative; principiul oportunitãţii aplicãrii procedurilor în succesiunea acţiunilor de intervenţie.
    ART. 10
  Validarea şi generalizarea inovatiilor în domeniul procedurilor, formelor, metodelor şi tehnicilor de intervenţie, propuse de cãtre inspectoratele judeţene, se efectueazã de cãtre o comisie din cadrul Inspectoratului General, care le apreciazã şi le testeaza, hotãrând introducerea lor în uzul general.
    CAP. II
  Planificarea, pregãtirea, organizarea şi desfãşurarea intervenţiei
  SECŢIUNEA I
  Planificarea acţiunilor de intervenţie
    ART. 11
  Planificarea activitãţilor de pregãtire a interventiilor cuprinde urmãtoarele etape:
  a) iniţierea planificarii: stabilirea scopurilor şi obiectivelor; executarea recunoasterilor în teren; identificarea direcţiilor principale de concentrare a efortului; însuşirea misiunii; stabilirea principalelor elemente necesare planificarii acţiunilor de intervenţie rezultate din analiza situaţiei şi elaborarea documentaţiei specifice;
  b) orientarea personalului implicat în planificarea acţiunii de intervenţie şi transmiterea dispoziţiilor preliminare;
  c) elaborarea conceptiei: stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabila a situaţiilor de urgenta; definirea obiectivelor (niveluri, acţiuni, termene); crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor fata de obiectivele urmãrite; identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomanda planul de acţiune ce urmeazã sa fie aplicat); selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie; luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare;
  d) elaborarea planului acţiunii: planificarea acţiunilor forţelor şi mijloacelor structurilor profesioniste şi private, precum şi a celor abilitate pentru asigurarea funcţiilor de sprijin; organizarea sistemului de comunicaţii şi informatica; identificarea şi planificarea elementelor de cooperare; planificarea logisticii; planificarea asigurãrii acţiunilor şi protecţiei subunitatilor şi formatiunilor; determinarea locului şi rolului inspectoratului şi ale subunitatilor în raport cu obiectivele preconizate, prin evaluarea stadiului curent fata de starea de lucruri dorite în viitor; formularea planurilor de sprijin; elaborarea documentelor necesare întocmirii planificarii acţiunilor (program de mãsuri, plan de munca, planuri de intervenţie, plan de acţiune, fise operative, grafice de acţiuni etc.); aplicarea planului şi evaluarea rezultatului (stabilirea de mãsuri corective în cazul abaterii de la obiectivele planificate);
  e) revederea planului acţiunilor de intervenţie, cercetarea, completarea şi modelarea acestora în vederea reluarii ciclului.
    ART. 12
  Planificarea acţiunilor de intervenţie este atributul prim-adjunctului inspectorului-şef (similar) şi este initiata pe baza ordinului primit de la esalonul superior sau din proprie initiativa, ca rãspuns la evenimentele şi/sau la acţiunile ce au loc în zona de competenta.
    ART. 13
  Planificarea şi activitãţile de pregãtire a intervenţiei se desfãşoarã la ordinul inspectorului-şef.
  SECŢIUNEA a II-a
  Principiile şi pregãtirea acţiunilor de intervenţie
    ART. 14
  Activitãţile desfãşurate de unitãţi şi subunitati în situaţii de urgenta şi pe timpul starilor potenţial generatoare de situaţii de urgenta constituie acţiuni de intervenţie.
    ART. 15
  Acţiunile de intervenţie se pregãtesc şi se executa pe baza urmãtoarelor principii:
  a) pregãtirea şi conducerea într-o conceptie unitarã a acţiunilor, pe baza de planuri şi proceduri întocmite din timp, care se completeazã şi se actualizeazã la specificul situaţiilor create;
  b) concentrarea efortului principal pentru salvarea vieţii, bunurilor materiale şi protecţia mediului;
  c) economia de forte şi mijloace prin întrebuinţarea graduala şi eficienta a acestora pe tipuri de urgente, pe etape, subetape de acţiune şi pe schimburi, potrivit scopului şi complexitatii misiunilor, în funcţie de amploarea situaţiilor de urgenta;
  d) organizarea şi executarea oportuna a manevrei de forte şi mijloace în scopul concentrarii efortului principal dintr-un raion (punct de lucru, obiectiv, sector) în altul, pe timpul acţiunilor de intervenţie, în funcţie de evoluţia situaţiei operative;
  e) realizarea şi menţinerea cooperãrii neîntrerupte între forţele participante la acţiunile de intervenţie, precum şi cu alte structuri existente în zona şi solicitate în sprijin;
  f) conducerea continua, ferma, supla şi oportuna a acţiunilor de intervenţie;
  g) asigurarea acţiunilor de intervenţie;
  h) menţinerea unei capacitãţi permanente de rãspuns prin constituirea unei rezerve de forte şi mijloace.
    ART. 16
  La nivel naţional conducerea activitãţilor de pregãtire a intervenţiei se realizeazã ierarhic de cãtre personalul inspectorului general.
    ART. 17
  Principalele activitãţi şi mãsuri pregãtitoare care se executa sunt:
  a) stabilirea şi luarea în evidenta pentru intervenţie a obiectivelor şi localitãţilor din zona de competenta, precum şi stabilirea raioanelor în care se angajeazã forţele şi mijloacele de intervenţie;
  b) determinarea tipurilor de risc şi caracteristicilor operative ale zonei de competenta (raionului de intervenţie, obiectivului);
  c) elaborarea conceptiei probabile de acţiune;
  d) organizarea mãsurilor specifice de protecţie;
  e) pregãtirea psihologicã a personalului;
  f) organizarea cooperãrii între subunitatile proprii, între unitate/subunitate cu serviciile voluntare sau private pentru situaţii de urgenta, precum şi cu celelalte forte care participa la acţiunile de intervenţie;
  g) organizarea activitãţii de informare publica;
  h) organizarea conducerii şi a sistemului de comunicaţii şi informatica;
  i) organizarea serviciului operativ şi pregãtirea pentru intervenţie a personalului şi a tehnicii specifice;
  j) verificarea gradului de încadrare şi dotare a serviciilor profesioniste pentru intervenţie;
  k) verificarea gradului de pregãtire a obiectivelor şi localitãţilor pentru intervenţie, prin exercitii şi aplicaţii tactice.
    ART. 18
  (1) Luarea în evidenta a obiectivelor şi localitãţilor din zona de competenta (raion de intervenţie) este obligatorie şi se executa în scopul culegerii datelor privind caracteristicile acestora.
  (2) Culegerea, centralizarea şi actualizarea datelor se asigura, în principal, prin executarea de studii, studii tactice, recunoasteri preliminare, precum şi prin analiza documentaţiilor tehnice de organizare, sistematizare şi amenajare a teritoriului, a celor de proiectare şi de executare a construcţiilor şi instalaţiilor, prin studiul documentelor de evidenta ale direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti de statistica şi registrului comerţului, a altor documente ce pot asigura informaţiile necesare elaborãrii conceptiei de acţiune şi întrebuinţãrii forţelor şi mijloacelor în situaţii de urgenta.
  (3) Instituţiile şi operatorii economici sunt obligate/obligaţi sa contacteze inspectoratele pentru situaţii de urgenta (judeţene/municipiu) şi sa furnizeze, prin personalul specializat, datele necesare modificãrii conceptiei de acţiune, dacã, dupã elaborarea documentelor de pregãtire a acţiunilor de intervenţie, apar schimbãri organizatorice, structurale sau tehnologice.
    ART. 19
  (1) Caracteristicile operative ale zonei de competenta se stabilesc prin centralizarea, prelucrarea şi analizarea datelor obţinute şi se materializeaza în baza de date.
  (2) Principalele caracteristici operative avute în vedere sunt urmãtoarele:
  a) existenta tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenta şi consecinţele acestora asupra populaţiei, bunurilor, mediului şi valorilor de patrimoniu;
  b) caracteristicile fizico-geografice ale zonei de dispunere a unitãţilor administrativ-teritoriale;
  c) criteriile de performanta ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale altor amenajãri;
  d) densitatea, mãrimea şi comportarea la foc sau la alte tipuri de risc a construcţiilor;
  e) numãrul şi mãrimea localitãţilor, modul de amplasare în teritoriu şi densitatea de locuitori a acestora;
  f) timpii operativi de intervenţie;
  g) capacitatea de acţiune a forţelor proprii şi a serviciilor de urgenta voluntare sau private;
  h) specificul interventiilor, în funcţie de natura situaţiilor de urgenta;
  i) nivelul sustinerii logistice a acţiunilor de intervenţie.
    ART. 20
  Elaborarea conceptiei de acţiune este principala activitate prin care se pregãteşte intervenţia şi se materializeaza în documentele operative de intervenţie.
    ART. 21
  Misiunile specifice de protecţie în situaţii de urgenta se organizeazã pe baza planurilor de acţiune/intervenţie şi/sau de cooperare, dupã caz, precum şi în baza ordinelor de misiune primite.
    ART. 22
  Organizarea şi executarea neîntreruptã a cercetãrii au caracter centralizat şi unitar şi se realizeazã conform dispoziţiilor esalonului superior, precum şi pe baza planurilor de cooperare întocmite din timp.
    ART. 23
  Cercetarea se realizeazã, în scopul culegerii datelor şi informaţiilor referitoare la acţiunile de intervenţie, de cãtre persoane autorizate, numite special pentru aceasta activitate.
    ART. 24
  Organizarea sistemului de comunicaţii şi informatic se realizeazã în scopul coordonãrii forţelor şi mijloacelor pe timpul acţiunilor de intervenţie, prin funcţionarea într-un sistem unic a legãturilor radio, fir sau informatice, pe baza planului de comunicaţii al inspectorului-şef/comandantului şi a dispoziţiilor esalonului superior.
    ART. 25
  (1) Organizarea serviciului operativ, pregãtirea pentru intervenţie a personalului şi a tehnicii specifice sunt obligatorii la toate esaloanele.
  (2) Organizarea serviciului operativ se realizeazã în scopul asigurãrii continuitãţii în conducerea şi coordonarea misiunilor, cunoaşterii evoluţiei situaţiei operative din zona de competenta sau raionul de intervenţie, precum şi pentru menţinerea permanenta a legãturii între esaloane.
    ART. 26
  În sprijinul activitãţilor de pregãtire a intervenţiei se adopta şi mãsuri complementare.
    ART. 27
  Mãsurile complementare în sprijinul activitãţilor de pregãtire a interventiilor se realizeazã prin: cunoaşterea procedurilor de intervenţie specifice şi a planurilor de urgenta proprii ale obiectivelor identificate ca sursa de risc; executarea serviciului de patrulare cu autospecialele de intervenţie în zone şi pe trasee cu numãr mare de riscuri, în scopul reducerii timpului de rãspuns; pregãtirea obiectivelor, raioanelor, punctelor de lucru, precum şi a localitãţilor pentru intervenţie.
    ART. 28
  Pregãtirea unitãţilor şi subunitatilor pentru intervenţie presupune: pregãtirea efectivelor, inclusiv din punct de vedere psihologic; pregãtirea tehnicii şi materialelor din dotare, prin întreţinere şi reparare.
    ART. 29
  Pregãtirea obiectivelor, raioanelor, punctelor de lucru, precum şi a localitãţilor presupune un ansamblu de mãsuri luate din timp, în scopul asigurãrii prevenirii şi protecţiei persoanelor, bunurilor materiale şi mediului înconjurãtor în situaţii de urgenta.
  SECŢIUNEA a III-a
  Organizarea intervenţiei
    ART. 30
  Organizarea intervenţiei serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenta se realizeazã într-o conceptie unitarã şi cuprinde organizarea teritoriului, acţiunilor şi a personalului pentru intervenţie.
    ART. 31
  Organizarea teritoriului pentru intervenţie consta în împãrţirea teritoriului naţional în zone de competenta, atribuite inspectoratelor/unitãţilor prin hotãrâre a Guvernului, iar pentru grupuri de intervenţie şi subunitati se stabilesc zone de responsabilitate, raioane şi obiective de intervenţie, atribuite prin ordin al inspectorului general. Punctele de lucru se stabilesc prin ordin al comandantului subunitatii, în baza aprobãrii date de inspectorul-şef/comandantul unitãţii, în cadrul zonelor de competenta, zonelor de responsabilitate, raioanelor şi/sau obiectivelor de intervenţie. Dupã caz, inspectorul general aproba înfiinţarea şi funcţionarea unor puncte de lucru în afarã zonelor de competenta stabilite de unitate.
    ART. 32
  (1) În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenta sunt organizate astfel:
  a) urgenta I - asigurata de garda/garzile de intervenţie a/ale subunitatii în raionul (obiectivul) afectat;
  b) urgenta a II-a - asigurata de cãtre subunitatile inspectoratului judeţean;
  c) urgenta a III-a - asigurata de cãtre doua sau mai multe unitãţi limitrofe;
  d) urgenta a IV-a - asigurata prin grupãri operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungã durata.
  (2) Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune, pe urgente, astfel:
  a) În urgenta I, de regula, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de cãtre structurile specializate, în scopul prevenirii agravarii situaţiei de urgenta, limitãrii sau inlaturarii, dupã caz, a consecinţelor acestora, şi se referã la:
  1. deblocarea cãilor de acces şi a adaposturilor;
  2. limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prabusire a unor construcţii;
  3. salvarea victimelor;
  4. acordarea asistenţei medicale de urgenta;
  5. descoperirea, identificarea şi paza elementelor de munitie nefunctionale sau neexplodate;
  6. limitarea şi înlãturarea avariilor la reţelele de gospodãrie comunalã;
  7. evacuarea şi asigurarea mãsurilor de adãpostire a populaţiei şi a sinistratilor aflaţi în zonele supuse riscurilor;
  8. stingerea incendiilor;
  9. decontaminarea personalului, terenului, clãdirilor şi tehnicii;
  10. asigurarea mijloacelor de subzistenta.
  b) În urgenta a II-a se continua acţiunile din urgenta I, concentrandu-se la locul evenimentului forte şi mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, pana la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referã la:
  1. dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afarã zonelor supuse riscurilor complementare;
  2. evacuarea, protejarea şi, dupã caz, izolarea persoanelor contaminate;
  3. asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistrati;
  4. constituirea rezervei de mijloace de protecţie individualã şi colectivã;
  5. decontaminarea personalului, terenului, clãdirilor şi tehnicii, dacã situaţia o impune;
  6. executarea controlului contaminarii radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii;
  7. executarea controlului contaminarii surselor de apa potabilã;
  8. executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii;
  9. asanarea terenului de munitia neexplodata, rãmasã în urma conflictelor militare;
  10. refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatica;
  11. controlul şi stabilirea mãsurilor pentru asigurarea viabilitatii unor cai de comunicaţie, pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
  12. asigurarea mijloacelor de subzistenta;
  13. îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.
  (3) În cadrul urgentelor a III-a, asigurata de doua sau mai multe unitãţi limitrofe, şi a IV-a, asigurata prin grupãri operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungã durata, continua sa se execute acţiunile din primele doua urgente, în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forte şi mijloace sporite.
  SECŢIUNEA a IV-a
  Desfãşurarea intervenţiei
    ART. 33
  În urma manifestãrii unor situaţii de urgenta, dupã caz, se creeazã: raionul (zona) de distrugere; raionul (zona) incendiat (incediata); raionul (zona) contaminat (contaminata) chimic; raionul exploziei nucleare şi/sau zona contaminat/contaminata radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundatii; zona de inzapeziri.
    ART. 34
  Situaţiile de urgenta pot fi produse de riscuri naturale, riscuri tehnologice şi riscuri biologice, care prin amploare şi intensitate ameninta viata şi sãnãtatea populaţiei, mediul înconjurãtor, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stãrii de normalitate sunt necesare adoptarea de mãsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.
    ART. 35
  Desfãşurarea intervenţiei cuprinde urmãtoarele operaţiuni principale:
  a) alertarea şi/sau alarmarea unitãţilor şi a subunitatilor pentru intervenţie;
  b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;
  c) deplasarea la locul intervenţiei;
  d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;
  e) transmiterea dispoziţiilor preliminare;
  f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;
  g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
  h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretã;
  i) manevra de forte;
  j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);
  k) înlãturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);
  l) regruparea forţelor şi mijloacelor dupã îndeplinirea misiunii;
  m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;
  n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
  o) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanenta;
  p) restabilirea capacitãţii de intervenţie;
  q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/ comandantului şi a esalonului superior.
  SECŢIUNEA a V-a
  Conducerea acţiunilor de intervenţie
    ART. 36
  Inspectoratul General este structura nationala de conducere a acţiunilor tuturor serviciilor de urgenta profesioniste constituite conform legii.
    ART. 37
  Inspectoratul General exercita rolul de decizie în relaţiile cu serviciile profesioniste de urgenta prin Centrul Operational Naţional.
    ART. 38
  Inspectoratul pentru situaţii de urgenta judeţean/al municipiului Bucureşti este serviciul de urgenta profesionist care, prin organul sau de specialitate - centrul operational - asigura conducerea ferma, neîntreruptã şi directa a subunitatilor de intervenţie.
    ART. 39
  (1) Sistemul de conducere este structura decizionala cu rol de a asigura continuitatea acţiunilor de intervenţie.
  (2) Sistemul de conducere este alcãtuit din: subsistemul decizional, subsistemul operational, subsistemul informaţional, subsistemul logistic, subsistemul de securitate şi subsistemul relaţiilor funcţional-organizatorice.
    ART. 40
  (1) Comandantul intervenţiei/acţiunii este conducãtorul subsistemului decizional.
  (2) Comandantul intervenţiei/acţiunii ia decizii privind desfãşurarea acţiunilor de intervenţie, da misiuni structurilor subordonate şi asigura controlul îndeplinirii acestora.
    ART. 41
  Subunitatile inspectoratului pentru situaţii de urgenta judeţean/al municipiului Bucureşti, împreunã cu grupurile de suport tehnic, formeazã subsistemul operational care ajuta în luarea deciziilor şi materializeaza actul de conducere în documente de conducere şi pentru informare.
    ART. 42
  (1) Subsistemul informaţional cuprinde totalitatea informaţiilor, circuitelor şi fluxului informaţional, precum şi mijloacele de prelucrare automatã a informaţiilor.
  (2) Toate informaţiile despre situaţiile de urgenta provenite de la sursele proprii sau de la alte surse trebuie dirijate cãtre punctul de comanda al unitãţii.
  (3) Pentru realizarea fluxului informaţional se folosesc atât mijloacele de inzestrare, cat şi sistemele şi circuitele de telecomunicaţii din sistemul teritorial.
    ART. 43
  Sistemul logistic este format din elemente specializate care realizeazã condiţiile materiale necesare Inspectoratului General pentru exercitarea actului de conducere şi desfãşurarea intervenţiei.
    ART. 44
  Subsistemul de securitate cuprinde totalitatea mãsurilor şi activitãţilor care sa asigure protecţia sistemului de conducere.
    ART. 45
  Relaţiile funcţional-organizatorice sunt raporturile care se stabilesc între Inspectoratul General şi comitetele pentru situaţii de urgenta ale ministerelor şi instituţiilor centrale, precum şi între inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti şi comitetele pentru situaţii de urgenta.
    ART. 46
  (1) Conducerea acţiunilor de intervenţie, pe urgente, se asigura astfel:
  a) urgenta I - de şeful garzii de intervenţie al subunitatii în al carei raion de intervenţie s-a produs situaţia de urgenta;
  b) urgenta a II-a - de comandantul grupului de intervenţie sau de inspectorul-şef, pentru inspectoratele unde nu funcţioneazã grupuri de intervenţie;
  c) urgenta a III-a - de inspectorul-şef în a cãrui raza de competenta s-a produs evenimentul;
  d) urgenta a IV-a - de inspectorul general al Inspectoratului General.
  (2) Acţiunile de intervenţie complexe din urgenta I vor fi conduse de comandantii de subunitati.
  (3) În absenta comandantilor prevãzuţi la alin. (1) lit. a)-d), conducerea acţiunilor de intervenţie se asigura de cãtre înlocuitorii legali la comanda.
    ART. 47
  Conducerea şi desfãşurarea intervenţiei se executa de urmãtorul personal şi structuri:
  a) comandantul intervenţiei/acţiunii;
  b) grupa operativã - de regula în urgentele a II-a-a IV-a;
  c) şefii sectoarelor de intervenţie;
  d) garzile de intervenţie constituite din echipaje specializate pentru: stingere; cãutare-salvare-evacuare; asistenta medicalã de urgenta şi descarcerare; asanare - pirotehnica; protecţie N.B.C.; asigurarea acţiunilor de intervenţie.
    ART. 48
  (1) Comandantul intreventiei/acţiunii este sprijinit în conducerea operaţiunilor de intervenţie de grupa operativã sau de alte persoane stabilite de acesta.
  (2) Dupã caz, în grupa operativã sunt incluşi şi specialişti din obiectivul afectat.
    ART. 49
  Personalul prevãzut la art. 46 alin. (1) lit. a) şi la art. 47 lit. d), precum şi personalul de serviciu în punctul de comanda executa, de regula, serviciul în ture ori în schimburi.
    ART. 50
  În situaţia în care conducerea acţiunilor de intervenţie revine inspectorului general (urgenta a IV-a) sau se deruleazã acţiuni de intervenţie complexe din urgentele a II-aa IV-a la ordin, intra în funcţiune punctul de comanda mobil înaintat.
  SECŢIUNEA a VI-a
  Raportarea şi analiza interventiilor.
  Logistica acţiunilor de intervenţie
    ART. 51
  Informarea comandantului şi a esalonului superior se realizeazã prin rapoarte operative, de intervenţie şi de evaluare a intervenţiei.
    ART. 52
  (1) Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde mãsurile şi activitãţile organizate, planificate şi desfãşurate în scopul asigurãrii la timp şi fãrã întrerupere cu resurse materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenta a stãrii de sãnãtate a personalului operativ, a stãrii de funcţionare a tehnicii de lupta şi de comunicaţii.
  (2) Logistica intervenţiei se realizeazã pe baza deciziei inspectorului-şef/comandantului şi a dispoziţiilor esalonului superior.
    ART. 53
  La organizarea logisticii se tine seama de inzestrarea unitãţilor şi a subunitatilor de intervenţie, normele de consum, nivelul stocurilor, situaţia sanitar-epidemiologica a efectivelor, gradul de solicitare a personalului pentru îndeplinirea misiunilor, caracteristicile zonei de competenta şi de sursele de aprovizionare.
    ART. 54
  Logistica acţiunilor de intervenţie vizeazã:
  a) asigurarea aprovizionarii, conservãrii şi distribuirii hranei, a antidoturilor, a echipamentului de protecţie, precum şi a altor materiale;
  b) asigurarea echipamentului de protecţie şi a altor materiale;
  c) asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor de asistenta tehnica şi realizarea rezervelor de carburanţi şi consumabile;
  d) realizarea şi menţinerea legãturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care se coopereazã, cu dispeceratele unitãţilor, subunitatilor, autoritãţile locale, precum şi cu esalonul superior;
  e) asigurarea aprovizionarii cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei imbolnavirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenta.
    CAP. III
  Documente de planificare, pregãtire, organizare, conducere, raportare, evidenta şi analiza a acţiunilor de intervenţie
    ART. 55
  (1) În funcţie de destinaţia lor, documentele se clasifica în:
  a) documente pentru pregãtirea şi organizarea intervenţiei;
  b) documente pentru conducerea şi desfãşurarea intervenţiei;
  c) documente pentru evidenta, analiza, evaluare şi raportare.
  (2) Conţinutul documentelor precizate la alin. (1) va fi stabilit prin dispoziţii tehnice ale inspectorului general.
    CAP. IV
  Dispoziţii finale
    ART. 56
  Personalul Inspectoratului General şi al structurilor subordonate este obligat sa cunoascã în pãrţile ce îl privesc şi sa aplice întocmai prevederile prezentului regulament.
    ART. 57
  În baza prezentului regulament, inspectorul general emite:
  a) instrucţiuni, dispoziţii/metodologii, proceduri, ghiduri, precizãri, reguli şi mãsuri de asistenta tehnica, precum şi norme tehnice specifice domeniului de competenta;
  b) reguli şi mãsuri de protecţie a muncii, specifice pregãtirii, organizãrii şi desfãşurãrii interventiilor în situaţii de urgenta;
  c) norme tehnice de asistenta pe timpul misiunilor, privind exploatarea şi întreţinerea autospecialelor, aparaturii, mijloacelor şi echipamentului de intervenţie.
    ART. 58
  Activitatea de raportare despre acţiunile de intervenţie desfãşurate, precum şi informarea operativã între structurile locale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se fac potrivit ordinelor ministrului şi ale inspectorului general.
    ART. 59
  Informarea prefecţilor, consiliilor judeţene sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti privind activitatea de intervenţie în situaţii de urgenta se asigura de cãtre inspectorii-şefi/comandanti imediat dupã informarea esalonului superior.
                                  ---------- |
|
